joi, 27 mai 2010

Rain

Azi mi-ar fi placut sa ploua, sa ploua cu stropi mari, reci si usturatori, asa cum ploua duminica dupa-amiaza, mi-ar exprima atat de bine starea vizavi de oameni. Dar nu, azi e frumos, ploaia o pastram pentru sfarsitul de saptamana, daca acum stam in birouri pentru ca nu avem de ales, in weekend stam in casa pentru ca ploua. Vremea in ultimul timp parca imita o procedura din aia de programare, de Pascal gen "if -then", daca oamenii muncesc then soare, daca e timp liber then furtuna ce sa mai. Si acum ma gandesc la oamenii care au o asa liniste interioara ca niciun factor perturbator nu ii atinge, oameni care vad doar partea buna a lucrurilor indiferent de situatie. Sunt cam doua tipuri: ignorantii care nu pot mai mult si ferice de ei, nici nu isi dau seama si cei care au gasit cu adevarat echilibrul interior pe care o "ploicica de vara" nu il rastoarna nicicum. Pe aceia ii admir si as vrea sa fiu ca ei...dar nu stiu cum, ma simt fara voia mea, totusi,  prea conectata in realitatea cotidiana. As fi tentata sa spun ca am nevoie de o vacanta, dar chiar daca plec problemele mele raman aici, le voi gasi aranjate frumos in cuierul de la intrare, asteptandu-ma nerabdatoare, nu mi se mai pare o solutie.
Cand iti dai seama ca vrei sa schimbi foarte multe in viata ta, ca vrei altceva, oare cu ce incepi?

sâmbătă, 22 mai 2010

Una rea si alta buna!

Ce inseamna pentru mine acum relaxare : m-am asezat in varful patului cu laptopul in brate, langa mine un pahar cu suc si o cupa de inghetata bine meritata avand in vedere obisnuita restrictie la dulciuri. Imi amintesc rar sa iau cate o lingurita din ea, lucru care ma bucura intr-un fel. Bine...mai e si cineva pe langa mine, cineva care se uita la maaaarea finala Champions League, cica tinem cu Bayern Munchen, hai,...of, sa intreb mai intai, da deci hai Arjen Robben...ma rog nu e pentru mine fotbalul...
Azi a fost una din acele zile ciudate cand nimic nu merge cum trebuie. M-am trezit dimineata pregatita moral pentru o plimbare spre Sibiu, am dus frumos bagajele la masina, am pornit cu entuziasm si am ajuns cu doua ore mai tarziu .... inapoi acasa. De ce, acum nu stiu exact sa explic, parca nici nu merita efortul si nici sa imi amintesc nu mi-ar placea deloc, nu au vrut astrele ce sa mai, s-au intrunit toate zeitatile nefastului si s-a pornit o furtuna intunecata si asta a fost. Ne-am trezit pe la 14 in drum spre Ruse, deci am fost in Bulgaria si eu in sfarsit, ultimul mohican, am mancat ceva, mai putin grozav decat ma asteptam si ne-am plimbat.
"Am considerat un esantion de o suta de persoane de gen feminin pe care le-am intalnit in cursul zilei pe strazile orasului si am putut observa urmatoarele cu o eroare statistica de 3% cauzata in principal de factorii subiectivi si conditiile de mediu"...suna a proiect din anul intai de facultate, voiam sa spun, de fapt, ca am constatat ca fetele din Bulgaria sunt foarte cochete si aranjate si nu ies pe strada fara tocuri, in general pantofi care sar imediat in ochi, fie datorita culorii, fie modelului usor excentric, mai sunt dotate cu pantaloni foarte mulati sau fuste scurte, cat mai scurte posibil. Personalul de pe la terase este foarte bine pregatit pentru turisti de la noi, te intampina cu meniul in limba romana si cu zambetul pe buze, veseli si amabili. Si se mai pare ca pe fruntea noastra scrie romani, o domnisoara care impartea flyere pe strada ne-a strigat "fete" pe mine si pe sora mea si am primit reducere la nu stiu ce magazin. Am facut tone de poze la nori, m-au fascinat astazi, parca niciodata nu am mai vazut nori asa, poate cand eram copil si vedeam povesti uitandu-ma pe cer. In poza de mai jos primele creaturi ale Gheei si ale lui Cronos mergeau cu mic cu mare sa-si planuiasca razvratirea ce a dus intr-un final la domnia lui Zeus....

vineri, 21 mai 2010

Last news....

In ultimul timp am fost cam "mofluza", ( cuvant existent in DEX si folosit aici cu sensul de om nemultumit, dezamagit, blazat) , de ce nu stiu exact, poate e in codul meu genetic. 
Ei bine aseara intre un intins de rufe si un sters de praf m-am gandit sa imi pun putina muzica, si ma simteam asa bine, parca uitasem de toate, cand a inceput piesa "It's a Heartache" eram deja calma, linistita, cu chef de zambit si cantat, cu ganduri optimiste de lucruri asezate la locul lor, cand se aude cristalin telefonul sunand. Era ora 21:00, ma indrept spre locul de unde suna insistent si ridic receptorul, era vecina de jos, "domnisoara sa stii ca noi ne-am culcat", imi venea sa ii spun ok..noapte buna, nu era nevoie sa ma anuntati dar a urmat ea repede ... si muzica ta ma deranjeaza ingrozitor. Respir adanc si ii spun ca o opresc. Inchid telefonul si pe cerul meu apar iar mii de nori si ma gandesc cum deranjeaza atat de tare muzica mea care nu se aude nici macar in sufragerie la mine din dormitor de unde canta, oare sta in liniste deplina cu urechea lipita de tavan....Imi zic in gand ca in ultimul timp nu ma pot bucura de nimic si termin de intins rufele in liniste. Si zau, zau ca mi-as fi pus problema ca deranjez, si mi-as fi facut mustrari de constiinta daca nu ar fi vorba de aceeasi femeie care se plangea ca o deranjeaza unchiul meu cand tipa saracul de durere, paralizat si inconstient sau care l-a sunat pe tata sa ii spuna ca fiica-sa isi arunca ore intregi pantofii din picioare in peretii apartamentului cand ea saraca nebuna nu e si in plus in timpul zilei e la serviciu...
In alta ordine de idei aseara am inceput sa vad Alice in tara minunilor, filmul nou si tare interesant mi s-a parut, dar am adormit, eram cam obosita. O cere lordul pe Alice sa ii fie sotie si ea vede un iepuras in frac si o ia la fuga dupa el..frumos mod de a reactiona, e drept ca lordul era plictisitor tare, nu i se potrivea ei un sot plictisitor. Am incercat de dimineata sa aflu de la Adina, care a vazut filmul, cam cum se termina si tot  ce am putut sa scot de la ea a fost ca imi spune daca  nu mai spun nimanui ......Tara Minunilor era de fapt o organizatie secreta si iepurasul era agent, agent secret Tzup Tzup si Alice era Alice dar nu se stie daca cea potrivita, foarte amuzant Adina, eu chiar crezusem ca scot ceva de la tine..........

marți, 18 mai 2010

Modelul skinny!

Nu stiu din ce cauza aveam senzatia ca in ultimul timp s-a mai renuntat la obsesia aceea a fetelor de a fi foarte, foarte slabe, cat mai slabe, ajungand chiar  aproape de o granita care categoric nu trebuie trecuta, granita care depasita duce in general la pierderea sanatatii care pana la urma e cea mai de pret.
Am avut ocazia sa stau in weekendul care a trecut fata in fata cu o domnisoara de 16 ani, frumoasa, educata, inteligenta, foarte bine proportionata si am legat o discutie in timpul careia am aflat cu stupoare cat de arzator isi doreste ea sa slabeasca, si ca are ca  modele de frumusete genul acela de fete slabe, anorexice. Am incercat sa ii spun ca pentru mine ele nu intruchipeaza in niciun caz frumusetea si ca imediat ce te uiti la ele iti dai seama ca au o problema, nici macar modelele nu mai sunt atat de slabe astazi. Mi-a comunicat ca ea este dispusa sa faca orice ca sa fie "atat de slaba", de la infometare pana la pastile de slabit si nu am mai stiut ce sa ii mai spun pentru ca toate eforturile mele mi s-au parut in zadar in fata unui adolescent care nu vrea sa asculte. Pastilele pentru slabit, majoritatea nu functioneaza, iar cele care sa spunem ca ar functiona sunt extrem de daunatoare pentru organism. Problema e cat se poate de reala, credeam ca fetele sunt informate de ce inseamna anorexie, ce inseamna bulimie si inteleg ca nu toate putem avea aceeasi conformatie a corpului. Slabitul pentru ea mi s-a parut o obsesie care nu o mai lasa sa se vada in oglinda asa cum este, pana la urma e o problema si a psihicului, ajungi sa te vezi deformat desi arati foarte bine. Am crezut ca a trecut moda Kate Moss in perioada cand era foarte slaba, moda balerinelor infometate si nu inteleg de ce fete tinere, care arata foarte frumos, se incadreaza perfect in standardele de greutate se vad grase...
Ce le-as spune eu acestor fete : daca toti in jurul vostru va spun ca aratati foarte bine si voi totusi vreti sa slabiti, intrebati un medic nutritionist, daca va va spune acelasi lucru este clar ca voi aveti o problema si daca admiteti acest lucru, ati facut primul si cel mai important pas spre rezolvare. Nu stiu de ce traim impovarati de complexe care nu isi au rostul, care nu sunt reale si de ce realizam intotdeauna tarziu acest lucru, viata ar fi mult mai simpla fare ele, de multe ori trebuie sa luptam noi cu noi pana sa putem duce bataliile adevarate din valtoarea vietii.
Sper doar sa fie o toana adolescentina si o exagerare voita in fata unei persoane dispuse sa asculte cu interes.

luni, 17 mai 2010

Zece chestii care imi plac!

Am primit si eu de la mami de Maria si Radu prima mea leapsa blogosferica si sunt tare mandra si fericita sa o pot onora. Asa ca sa ma gandesc la zece lucruri care imi plac :

  1. Imi place sa ma trezesc si sa imi dau seama ca sunt acasa si pot sa ii tin companie mamei cand bea cafeaua pe terasa, sa vorbim despre o mie si una de lucruri si sa privim afara in curte iarba proaspat tunsa, florile si via miscandu-se usor in adierea diminetii.
  2. Imi place sa ma plimb cu masina, sa nu stiu destinatia finala doar sa merg, pe-un drum sa para ca luciul apei intr-o zi impietrita, fara pic de  vant ( pe majoritatea drumurilor noastre ma lipsesc, nu am de ales), si sa admir peisajul din fata mea, case, pomi, padure, deal, camp, oricare ar fi, imi place sa merg si pe jos foarte mult..
  3. Imi place sa ascult muzica si imi pare rau ca in ultimul timp nu ma mai bucur asa des, si dimineata parca uit sa dau drumul la player avand in vedere ca am doar o statie de metrou de mers abia apuc sa ascult doua - trei piese, imi place sa dansez, as topai asa toata ziua, din pacate eu nu prea am cu cine....
  4. Imi place sa o ajut pe mama la bucatarie, mai mult pentru ca sunt cu ea, doar noi doua. Si apoi sa luam masa in familie, sa fie duminica, sa fim toti acasa. Pare o sarbatoare, toata lumea are ceva de spus, radem, comentam, ne bucuram pur si simplu ca suntem impreuna.
  5. Imi place sentimentul pe care il ai cand te intalnesti cu un prieten vechi, pe care nu l-ai mai vazut de mult timp si constati ca nu s-a schimbat nimic, te simti asa in largul tau si in siguranta  de parca nu ar fi trecut nicio zi.
  6. Imi place sa ma cuibaresc intre perne intr-o zi ploioasa de vara, sa ascult muzica in surdina si sa citesc o carte buna, sau sa ne uitam la un film.
  7. Imi place sa merg la cumparaturi, macar sa vad cum s-au schimbat vitrinele, mi-ar fi placut sa cred ca voi gasi un partener in sora mea dar am gasit un aliat mai bun, la care nu ma asteptam, dat fiind ca baietii nu sunt asa innebuniti dupa admirat vitrine.
  8. Imi place sa inot, foarte mult imi place, in apa ma simt in elementul meu, am senzatia ca o pot controla si ca e aliata mea si nici macar nu sunt zodie de apa.
  9. Imi place sa rad cu Adina, sora mea, din tot ce se poate, cand e bine dispusa e cea mai amuzanta, in plus se dovedeste a fi o terapie foarte buna.
  10. Si inca ceva mai imi place mult, desi nu e deloc de sezon, dar parca nu puteam sa nu mentionez.... Imi place dimineata de Craciun, cand te trezesti si miroare a brad si toti cei dragi iti sunt aproape si afara ninge cu fulgi mari albi si innebunesc pe toata lumea cu filme cu acest subiect cu o luna inainte.........saracii de ei!

vineri, 14 mai 2010

La multi ani!

Imi amintesc ca atunci cand eram mici am scris o poezie despre tine, era cu o floare, o rugam sa se deschida sa nu stea inchisa. Ai ramas la fel, atunci cand iti inchizi petalele nici soarele cel mai puternic nu reuseste sa te infloreasca daca tu nu vrei. Si maine se anunta cod galben de furtuna, de ziua ta o sa tune si o sa fulgere asa cum face doar un taur adevarat. Iti stiu toate incruntarile, toate expresiile fetei, tot ce inseamna miscarea ta din buze si strambatul usor din nas. Admir determinarea ta si siguranta de pe chipul tau cand imi spui ca vrei sa faci ceva anume si faptul ca intotdeauna stii care e urmatorul pas.Admir felul in care din mana ta fiecare copac, fiecare alee, scarile din parc se imprima altfel in aparatul de fotografiat si cum in mintea ta toate imaginile devin cadre.
Admir ca intotdeauna incerci sa nu ii coplesesti pe ceilalti cu grijile tale si totodata as vrea sa le stiu pe toate ca sa facem o magie si sa dispara.
Maine o fetita care plangea la gradinita ca vrea acasa pentru ca ii mor gargaritele in cutia de chibrituri fara gaurele pentru aerisire implineste 21 de ani.
Toate florile sunt pentru tine!
Si iti doresc de ziua ta sa ai rabdarea si curajul sa iti implinesti toate dorintele, sa fii sanatoasa si fericita si sa imi imprumuti si mie niste carti cand mi-or trebui:)))!

Robin Hood

Am vazut Robin Hood, the movie si stiam ca trebuia sa scriu a doua zi ca imi era mai proaspat in minte dar m-am luat cu altele si acum e tardiv. Asa ca sa vad ce imi mai amintesc....
Mi-a placut abordarea noua a legendei binefacatorului poporului englez care de aceasta data nu era un cavaler, doar pretindea sa fie unul si nici macar ca sustinator al regelui Richard nu este infatisat. De fapt am citit ca Richard Inima de Leu nu a fost chiar un personaj pozitiv, se pare ca acesta avea o mare pasiune pentru lupta si nu ar fi petrecut pe taram englez mai mult de cateva luni, timp in care nu a invatat  bine limba engleza caci unele legende spun ca vorbea numai franceza. Robin Hood este un arcas din oastea lui Richard care intr-o conjunctura tensionata ia locul unuia din cavalerii acestuia si are misiunea de a preda Curtii coroana regelui ucis in lupta. Piesa de mister si totodata "laitmotivul" filmului pentru mine este inscriptia de pe sabia cavalerului, sabie care trebuia inapoiata tatalui acestuia de catre Robin Hood in urma unui juramant sacru. Inscriptia "Rise and rise again until lambs become lions" il macina pe Robin si il calauzeste spre ganduri si amintiri pe care nu stia ca le mai are. 
Fratele lui Richard, King John este acelasi conducator crud si influentabil, egoist care ia decizii la manie, decizii umbrite de frustrari si complexe, menite sa aduca satisfactii numai pentru el. Si Lady Marian are un nou statut in acest film, ea nu mai locuieste la castel si nu mai este domnita boema. De data aceasta Robin se indragosteste de o femeie puternica, hotarata, dispusa sa lupte pentru dreptate la propiu pe campul de lupta cu sabia in mana conducand mica ei oaste. M-a facut sa zambesc scena in care Robin of the Hood ii spune iubitei sale cand o vede pe campul de lupta..bine soldat aduna-ti trupa si la lupta! O Lady Marian din zilele noastra s-ar fi suparat si ar fi urmat un scandal monstru seara acasa, chiar asa e posibil ca Robin Hood sa nu o bage deloc in seama pe timpul bataliei, s-ar fi simtit neglijata..dar cum la sfarsit a salvat-o de sub lama sabiei l-a iertat si a cam pierit si amuzamentul meu.
Finalul mi s-a parut de fapt inceputul filmelor de pana acum, Robin Hood este proscris si cautat de oamenii regelui si ajunge astfel sa traiasca in padure alaturi de a sa Lady Marian si de prieteni de nadejde astfel incepand celebra legenda a eroului care ia de la bogati pentru a da saracilor.
Rise and rise again until lambs become lions - ridicati-va de cate ori va fi necesar pentru ca mieii sa devina lei - deci cam dintotdeauna ne-am luptat cu cei care aveau puterea, niciodata nu stiu sa o foloseasca pentru "the greater good".

joi, 6 mai 2010

Azi miroase a stropi de ploaie in iarba cruda...

Au anuntat cod galben de vijelii pentru cincisprezece judete, nici Bucurestiul si nici Prahova nu intra in furtuna, dar mie imi miroase a stropi mari de ploaie rostogoliti in iarba cruda si imi amintesc de verile de vacanta, cand ma plimbam  sub nori intunecati pe malul Teleajenului si mi s-a facut dor....dor de zilele cand ma trezeam fara un scop anume si deschideam fereastra si imi imaginam ce as putea sa fac in functie de lumina de afara. Azi lucrurile nu mai functioneaza asa , timpul trece, responsabilitatile cresc.
Am redescoperit Dr. House, anul trecut ma plictisisem sa astept o saptamana, acum ca s-au strans cateva episoade bune pe care nu le-am vazut, a devenit din nou extrem de captivant. Aseara am vazut un episod in care un om care tocmai aflase ca sufera de o boala incurabila si mai are foarte putin de trait isi da la o parte amanta pentru a redescoperi alinarea alaturi de sotie, fiica si isi aminteste de prietenii apropiati care i-au fost mereu alaturi, oameni care stiau foarte bine sa reactioneze in situatii de asa natura. In ultimul moment un prieten, chiar doctorul care il trata,  ii doneaza o parte din ficatul sau si ii salveaza viata. In ziua externarii, medicul isi viziteaza pacientul si il gaseste pe acesta vesel si insanatosit alaturi de amanta, il priveste nedumerit si il intreaba ce s-a intamplat cu planurile sale de a-si reintregi familia. Raspunsul primit : "sunt oameni pe care ii vrei alaturi cand e rau, sunt oameni alaturi de care vrei sa mori si sunt oameni alaturi de care vrei sa traiesti". Sotia ii conferea sprijin, siguranta, liniste, amanta frumusete, aventura, tinerete. Ca sa nu mai spun de frustrarea prietenului sau care ii salvase viata si primeste drept recompensa aceste vorbe si faptul ca tipul de ani de zile ii stalcea numele.
M-am gandit mult la aceasta replica, sunt oameni alaturi de care mori si oameni alaturi de care traiesti, oameni in care ai incredere sa fie alaturi de tine in momentele grele si oameni alaturi de care iti doresti sa simti pulsul vietii. Oare pe care ii iubesti? Si mi-am dat seama ca nu ii iubea pe nici unii, se iubea doar pe el si se iubea atat de tare incat toate dorintele lui erau realitate indiferent de cei din jur. Oameni asa sunt printre noi cu milioanele, acum ii esti prieten si-apoi isi aminteste de tine la urmatorul sir de curbe periculoase la dreapta sau la stanga, in functie de starea vremii. Oare cati prieteni asa nu am avut, oameni care te fac sa crezi ca sunt acolo pentru tine, dar ei sunt langa tine pentru ei. Sunt oameni care vad relatiile interumane ca pe un simplu troc, tot ar fi bine sa avem o "win win situation"...
O sa ma asez pe stanca mea inalta si o sa privesc spectacolul vietii detasat fara sa disting actorii, toti sunt apa, toti sunt foc sau toti sunt pamant. Suna destul de bine dar de fapt nu  asa functioneaza, o sa intru in joc si de cate ori voi aluneca de atatea ori o sa ma ridic, sper doar sa cad in apa din imagine si nu pe stanci, prea scurta e viata sa fii doar spectator.

miercuri, 5 mai 2010

Aseara ma gandeam ca am fost mult prea melancolica in ultima vreme si dimineata m-am trezit cu chef de-o zi ancorata in realitate, asa ca am imbracat rochia noua pe care o tineam frumos pe umeras in sifonier, parasita si m-am grabit sa ies din casa, sa scap odata de mieunatul stresant al pisicii din dotare, nu din dotarea mea, din dotarea altora, cert e ca  pisica  a innebunit si vrea sa ma innebuneasca si pe mine. Parca erau doua tipuri mari si late de animale,asa invatam la gradinita, animale salbatice si animale de pe langa casa omului, ei bine acum unele din ele nu mai sunt animale de pe langa casa omului, sunt animale din casa omului direct, spre enervarea mea clar voita. Si am reusit in sfarsit sa inchid usa dupa mine si sa pornersc la drum, am vazut... trei fete care sigur mergeau la  cursuri de dans, doua care au uitat sa isi puna fusta si un baiat care plimba caini, multi caini de rasa, nu erau ai lui sigur. E la moda si la noi jobul de plimbator de caini ca Jennifer Lopez in Monster in Law, urmeaza plimbator de pisici, de hamsteri, babysitter pentru papagali, pesti si chiar bufnite. donatori de sange profesionisti, participanti la teste medicale drept cobai doar pentru bani, dadaca adolescenta care are grija de copilul vecinului, cateodata si de vecin...piata este in plina dezvoltare. Acum serios vorbind, poate chiar era necesar, la cat de ocupati sunt oamenii in ziua de azi.

Bottom Line : Azi am imbracat rochia noua si nu ai fost acolo sa ma vezi!

marți, 4 mai 2010

In sufletul meu, acasa!

Sunt locuri in care soarele imi lumineaza doar mie calea, cerul ma priveste, florile si iarba respira doar pentru  mine, locuri in care simt ca pamantul se roteste in jurul meu. Locuri in care toate imi zambesc si simt ca ele exista doar pentru mine si eu sunt pentru ele, acolo ma simt acasa. Casa mea are un gard inalt si din pacate trecand pe strada ei nu poti vedea nimic din ce este inauntru, dar daca ai putea vedea, daca as fi convinsa si ti-as deschide poarta te-ar intampina o alee frumoasa de flori, te-as lua de mana privindu-te cu dragoste si te-as purta in pasi vioi catre lumea mea. Ti-as face turul, ti-as prezenta cerul si norii, soarele si stelele, apa cristalina, iarba verde si te-as lasa sa te bucuri de ele asa cum ma bucur eu in fiecare zi pana cand ai simti ca sunt si ale tale, ca faci parte din ele si le-as ruga de dragul meu sa iti surada si tie asa cum imi surad mie. Si pana cand vei simti toate astea o sa te tin strans de mana, o sa am grija sa nu aluneci, sa nu cazi, sa nu te lovesti, o sa iti arat toate obstacolele din calea ta spre acolo.
....si-as  vrea sa imi dechizi si tu poarta ta si sa gasesc aceeasi bucurie.

luni, 3 mai 2010

Pulbere de stele pe chipul fetei mele!

La ce visez :
  • Sa fiu pe malul unei ape, sa adie vantul usurel astfel incat sa deranjeze oglinda apei doar cu niste cute line, deasupra cerul ingreunat de nori negri si undeva in departare, pe un deal din zare cateva raze de soare sa isi faca loc, in spatele apei padure si afara o lumina stravezie, robita de nori...
  • As vrea sa merg cu masina pe un drum lucios, sa para o apa cu marcaj pe centru, in stanga si in drepta padure de salcami infloriti, pe drum petale care sa danseze gratios in aer...
  • O pluta pe suprafata unui lac sa ma plimbe usor si eu sa ma joc cu mainile in apa...
  • Un leagan suspendat cat mai sus de-un nuc batran...
  • O campie de margarete si pe mama zambind cand le priveste...