Pian

Mi-ar plăcea să ştiu să cânt la un instrument muzical, mi-ar plăcea poate pian, toate visele mele au un pian într-un colţ, aş putea astfel să îmi exprim sentimentele tare, să le audă toţi, mi-aş plimba degetele de o mie de ori pe clapele lui, poate de aceea îmi place tastatura calculatorului sau poate-i doar atât.
Poate că de fapt lucrurile la care am fi foarte buni sunt acelea care par simple şi naturale, ma văd cântând la pian deşi nu am facut-o niciodată sau mă văd patinând. Îmi este mai greu să îmi imaginez că zbor pe pârtia de schi, deşi schiuri în picioare am mai pus şi nu e imposibil de învăţat dar doar atât, nu ma văd plutind..
Artiştii sunt norocoşi, ştiu cel mai bine să se exprime, îşi dansează furia cu un tango pătimaş, poate bucuria cântând, poate tristeţea şi-o pictează pe o pânză imensă, entuziasmul aventurilor sunt creionate în romane legate frumos, unii dintre noi restul.... ţipăm mai mult.....
Nu sunt o mare fană a "tonalităţilor ridicate", îmi străpung simţurile şi îmi provoacă o durere acută în tâmple, am fost mereu sensibilă la astfel de manifestări, acum câtiva ani ma lua chiar cu leşin, noroc că am mai crescut şi simptomele s-au ameliorat, dar ce sa fac, TOATĂ LUMEA ŢIPĂ. Aş prefera să cânte la pian...

Butterfly

Cât de relativă este percepţia asupra lucrurilor. Mi s-a întamplat de multe ori să ador o bluză, care poate în mod normal nu mi-ar fi plăcut, doar pentru că este de la o persoană dragă sau să prefer un lucru de la un anumit magazin doar pentru că mă simt bine acolo şi toate îmi par de calitate.
Acum două, poate trei luni a venit la serviciu o "tanti" agent de vânzări cu produse de cosmetică de foarte bună calitate spunea şi la preţuri mult mai mici pentru că nu sunt din magazinele noastre româneşti. În mod normal nu mă tentează deloc, eu am preferinţele mele clare şi sunt destul de fidelă, îmi place să îmi aleg din locurile ştiute, dar toate colegele au fost în extaz şi au cumpărat tot ce se putea şi m-au ispitit şi pe mine. Nişte farduri pentru pleoape atât de frumos colorate în nuanţele mele preferate, nu am putut rezista, am înţeles că se găsesc la un magazin de cosmetice cu preţuri peste medie şi că sunt mult mai scumpe acolo. Mi-am cumpărat, mi s-au părut cele mai frumoase din lume, le-am pus la loc de cinste în cutia mea de make-up, nu că m-aş machia chiar în fiecare zi dar sunt lucruri care nu pot lipsi unei fete.
Ieri când am ales să iau metroul am observat în treacăt la un butic truse identice la un preţ mult, mult mai mic...şi acum trusa respectivă e mai mică şi mai ştearsă şi mai jos. Nu sunt o fandosită, nu cumpăr în niciun caz cele mai scumpe cosmetice, nici departe, dar încerc să aleg mărci mai cunoscute, totuşi nu pot pune orice pe faţă că mai am nevoie de ea şi peste zece, douăzeci de ani.
Şi totuşi mama folosea Ruby Rose când eram mică şi are cel mai frumos ten, de fapt e vorba doar de percepţie, deci un fel de butterfly effect. Ştiam că nu e bine să cumperi produse aşa, se pare că mi-a mai trebuit o lecţie.

Efect de provincie!

Lucrând din greu între Crăciun şi Anul Nou am lăsat nişte probleme nerezolvate pentru 31 decembrie când nu ma mai aflam în Bucureşti şi a trebuit să le rezolv prin provincie. Una din probleme era să pun nişte bani într-un cont la o bancă, nu dăm nume. Cum mă aflam eu printr-un orăşel de munte mă înamerz cu buletinul, contul bancar în care trebuia să depun şi normal, numerarul şi mă prezint la doamna de la ghişeu. I-am întins o hârtie pe care era trecut IBAN-ul, foarte fericită că e deschis şi voi rezolva. Problemele au apărut de la prima consultare a bazei de date, contul nu era corect după doamna, sun la titular, confrunt, acelaşi cont. Doamna de la ghişeu a ajuns la concluzia că în loc de o cifră ar trebui să fie o literă şi că aşa ar merge. Cum toate celelalte date corespundeau ma gândesc că aşa o fi şi trecem la etapa numărul doi când predau banii spre depunere, care ei bine se pare că nu poate fi făcută pentru că doar titularul poate depune în acel cont. Cred că dacă aş fi trăit într-o revistă de benzi desenate aş fi avut numai semne de întrebare sau exclamare deasupra capului, am decis totuşi să nu mă enervez şi să ies din scenă discret, cu graţie.
Când să mă urc frumos în maşină şi să plec mai departe în treaba mea văd că alearga cineva după mine, credeam că mi se pare, autografe nu am mai dat până acum, vedeta nu sunt....era tanti de la bancă, voia să îmi spună că a greşit ea, contul pe care i-l dădusem iniţial era corect şi evident că se pot face depuneri. Am fost dispusă să mai încerc o dată şi am respirat uşurată când am văzut că a mers.
M-am simţit puţin prin zona crepusculară, dar nu m-am enervat foarte tare, nu merg pe principiul că oamenii de la ghişee sunt toţi incompetenţi doar că greşelile lor sunt mai sesizabile şi costă mai mult.
Am apreciat sincer că şi-au dat silinţa să rezolve chiar dacă greşeala era a lor, cine ar fi alergat după mine prin Bucureşti pentru ceva similar.

La Mulţi Ani!

         Ştiu că am spus că nu sunt fana cu numărul unu a nopţii ce marchează trecerea dintre ani, dar îmi plac începuturile, sunt mereu bune, un fel de aer proaspăt pentru bieţii plămânii noştrii, ca o plimbare prin zapadă
într-o dimineaţa geroasă fără o ţintă precisă cu paşi uşor legănaţi renuntând la bagajul pe care îl purtăm zi de zi.
Aşa că aştept cu nerăbdare să treacă Revelionul şi să vină începutul, se încheie un an greu, cu mari încercări pentru mine şi pentru cei dragi mie dar sper o dată cu trecerea lui să se aşterne praf uşor purtat de vânt şi sa fie doar o amintire, fără temeri.
Ce am învăţat sau aprofundat anul acesta : am învăţat că oamenii sunt aşa cum sunt şi trebuie să avem un nivel de aşteptare mai mic, am învăţat că un lucru trebuie facut din tot sufletul sau mai bine deloc dacă există posibilitatea alegerii, mi-am reamintit că ceea ce vezi tu în tine şi văd şi ceilalţi, părerea ta despre propria persoană e cea mai importantă, nu e doar un mit, părinţii sunt darul cel mai de preţ pentru cei norocoşi să îi aibă şi am mai aprofundat că tot ce urmează e mai greu decât ce a trecut, trebuie să respirăm adânc şi să ne scufundăm aşteptând să treacă talazul, mâine e posibil să pară un val anemic, e bine sa avem princpii clare prin care să deosebim valurile de talazuri, pentru că valurile mititele ce par uriaşe ne pot îneca şi pe urmă cine se mai luptă cu balaurii adevăraţi.
Am mai învăţat un milion de alte lucruri importante pentru mine.
La mulţi ani tutor celor dragi mie, la mulţi ani tuturor persoanelor  pe care le-am descoperit anul acesta citindu-le blogurile şi simtindu-mă măcar preţ de o lectură parte din lumea lor minunată!
Tot ce îmi doresc mie şi tot ce îmi doresc pentru toţi este să fim sănătoşi, să avem puterea şi dorinţa de a ne bucura de toate lucrurile pe care le visăm.

Sarbători fericite!

A trecut şi Crăciunul, parcă pe cât de mare este nerăbdarea mea aşteptându-l pe atât de repede trece. Anul ce vine voi încerca să ma joc puţin cu răbdarea mea şi să am mai multă, poate nu voi mai fi dezamăgită, a trecut Crăciunul şi a trecut cu peripeţii.
Aşteptam să mă încarc cu măcar o tonă, două de bună dispoziţie, relaxare şi odihnă, cu un pic de zen. Acum nu mai aştept nimic, mie nu mi-a plăcut niciodata Revelionul, nu îl înteleg, nu am nicio tradiţie, o simţire aparte sau un simbol, mi se pare o noapte ca oricare alta, o noapte în care mă culc târziu.
Aşa că mi-aş dori o noapte de Anul Nou liniştită care să îmi strecoare în suflet tot albul de care am nevoie...aş vrea să stau în braţele cuiva special, să ningă afară, să văd fulgii plutind uşor şi aşezându-se alene, crengile copacilor obosite de atâta nea şi alb alb peste tot, să respir prin toţi porii linişte şi aşezare, să găsesc şi să mă regăsesc, să ne regăsim cu lucrurile importante pentru noi. A doua zi să ma trezesc tărziu în patul meu cu lenjerie roşie, să stau în el toată ziua şi să ne amuzăm de filme fără sens, să ningă şi iar să ningă, seara să ne hotărăm că ar fi cazul să ieşim din casă pe sub bolta de alb, să ne plimbăm câtiva metri şi să ne întoarcem râzănd că e prea frig să mergem prea mult şi să nu conteze pentru că în acel moment nu e nimic de făcut, facem doar ce vrem noi atât cât şi când vrem...aş vrea ca trebuie să existe mai puţin şi să îmi guverneze viaţa mai puţin, m-am săturat de trebuie.

Say last night

Nu e o săptămână prea bună pentru mine...
Aseară după multiple negocieri privind orele de pregătire la engleză şi după ce am rezolvat în defavoarea mea probleme legate de ratarea ştirilor din sport şi am ajuns de la două ore la una, după ce m-am uitat la "A Nanny for Christmas", film prea tras de păr chiar şi pentru mine în ciuda "mă uit la orice e despre Crăciun", ei bine după toate astea am primit un telefon.
Am fost rugată să cobor în faţa blocului chiar şi aşa în pijamaua mea roz cu şoricei de la Moş Nicolae, cu haina de iarnă pe deasupra. Am urcat în maşină în papuci de casă, roz şi ei, şi am văzut Bucureştiul luminat.
A fost o gură de aer proaspăt înainte de a mă întoarce la toate ale mele.
Mulţumesc.

Cură de slăbire - I

Concluzia zilei  : Magic FM a devenit radioul lui Moş Crăciun, pentru mine e perfect, melodii în spirit de sărbătoare, e drept ca nu sunt difuzate foarte des colinde româneşti dar mie îmi place foarte mult oricum.

Voiam de un timp să scriu pe blog cum am slăbit eu.
În primul rând am decis să încep o cură de slăbire în momentul în care am realizat că mă deranjează până la complexare kilogramele în plus..Acum eu nu am nimic cu persoanele mai grăsuţe atât timp cât nu le afectează sănătatea consider că dacă te simţi bine în pielea ta este tot ce contează pentru că în general cum te vezi tu pe tine, cam aşa te văd şi cei din jur. Pentru mine această problemă a kilogramelor este reală deci, în două cazuri: atunci când implică probleme de sănătate sau dacă persoana respectivă devine complexată. Eu nu pot implica aici cazuri în care este absolut necesar consultul medical, bineînteles că este de preferat să trecem pe la un medic nutriţionist, dar pentru persoanele care lucrează destul de mult şi masa principală este cea de seara sunt câteva trucuri care funcţionează destul de bine.
Există un moment când printr-un click realizezi că îţi doreşti cu adevărat şi atunci te apuci fie că e luni, marţi, miercuri şi reuşeşti să fii consecvent.
Primele săptămâni sunt cele mai grele pentru că obişnuinţele dinainte sunt încă destul de bine întipărite şi pofteşti la farfuriile altora.
Ce a mers la mine:
Sprijinul celor apropiaţi care te pot fie ajuta foarte mult fie să îţi pună beţe în roată cu o mie de ispite "lasă că merge şi aşa"
Trebuie în primul rând gândită şi structurată o dieta dinainte care să includă pe cât posibil alimentele preferate.
Masa de seara trebuie mutată dimineaţa, faptul că cea mai consistentă masă din zi este micul dejun nu este deloc un mit, dacă mă trezesc cu o jumătate de oră mai devreme şi reuşesc să mănânc în tihnă câştig un tonus mai bun, energie, plus că nu se depune mai nimic. Restricţiile privind micul dejun sunt mai mici, dimineaţa putem mânca alimente mai consistente cu riscuri mai mici.
Ce trebuie evitat : cartofi prăjiţi , fast fooduri, grasimi, uleiul de floarea soarelui ( doar cantităţi mici), dulciuri, făinoase în cantităţi mari.
Eu am încercat să nu mai mănânc seara sau cel puţin după ora 18, în cazul în care este absolut necesar se pot consuma iaurturi. Eu am mâncat şi fructe seara, am înteles că fructele se consuma de preferinţă în prima parte a zilei dar nu am avut nicio problema, m-am simţit bine şi dieta a funcţionat şi aşa.
O zi pe săptămână mi-am rezervat-o pentru a mânca ceva ce îmi face plăcere şi care se poate încadra în limite  calorice rezonabile, de exemplu pentru mine pizza cu piept de pui, nu mezeluri sau ceva gras în topping, înseamnă că mi-am făcut de cap fără riscuri o dată la o săptămână, două, trei în funcţie de fiecare.
Eu am reuşit să slăbesc 15  kilograme în trei luni şi încă cinci treptat.
Pentru fiecare în parte există o reţetă, putem apela la un nutriţionist sau putem ţinând cont de regulile generale, atunci când nu sunt probleme de sănătate, să vedem ce funcţionează pentru noi aplicând şi cântărind.
O să încerc să reconstitui un jurnal al dietei mele de slăbire treptat ca să nu uit în cazul în care va mai fi cazul să aplic.