Am visat-o pe mama cu părul ei negru, negru, des care o făcea să pară un fel de Albă ca Zăpada în ochii mei, era la fel de frumoasă, cu tenul alb şi părul negru, buze roz şi cea mai caldă privire din univers. E prima oară când o visez cu părul ei, de trei ori am ras-o în cap, de trei ori i-am zâmbit în timpul acesta ca apoi să îmi simt gândurile şi sufletul frânt. Îi povesteam exact ce am spus aici că nu ştiu dacă voi mai găsi forţa necesară să mai simt pur şi simplu vreo sărbătoare. Tata ca de obicei nu are nicio tragere de inimă spre sărbători, nu avea nici înainte şi eu şi Adina nu vom găsi puterea.
Şi ea mi-a zis că ne crede că suntem supăraţi dar ea are tragere de inimă şi o sa facă ea toate pregătirile.
Ştiu că m-am gândit la acest lucru, dar visul în sine a fost minunat şi m-am gândit să îl împart cu voi că de vise rele v-am povestit tot timpul.
Poate ca de unde e, ar vrea sa incerci sa te bucuri de sarbatori.
RăspundețiȘtergereCe frumos!
RăspundețiȘtergereTanti Tania = Alba ca Zapada = o zana din povesti frumoasa si zambitoare si gata, oricand, sa ne ajute.
Eu cred ca, incet, incet o sa gasiti puterea de a va bucura din nou!
Te imbratisez, Roxana!
RăspundețiȘtergereMa rog sa va dea Domnul liniste sufleteasca, sa va puteti bucura de Sarbatori.
si ai zambit, macar asa, printre lacrimi? daca nu, promiti ca data viitoare sa zambesti?
RăspundețiȘtergeresi eu cred ca Ioana, sa stii.
Va multumesc frumos.
RăspundețiȘtergereSi eu cred asta , incep sa se prinda niste semne asa:) de faptul ca simt ca imi zambeste.