marți, 30 noiembrie 2010

Filaj

În această seară asteptând un Moş, nici Craciun, nici Nicolae, unul doar pentru mine că am fost tare cuminte, am  privit pe geamul sufrageriei. Acum să nu vă imaginaţi că m-am îmbolnăvit cu acelaşi microb ca doamnele în vârstă care stau ascunse după perdele şi urmăresc posibili suspecţi, pasibili de plată a întreţinerii, nu e niciun secret şi nicio ruşine că aşa se întamplă mai ales pe la noi, prin capitală.
Nu, chiar nu fac acest lucru, dar mi-a atras atenţia o maşină din care a coborât un baiat care presupun că aştepta o fată... şi o astepta şi o aştepta. A parcat în faţa scării să îşi poată urca prinţesa în maşină de pe ultima treaptă, işi dorea probabil să facă o bună impresie şi nu a parcat niciunde, măcar temporar. A trebuit să mute maşina de şase ori pentru a face loc celorlalţi trecători pe patru roţi, am numărat. După cele şase mutări, cam douazeci de minute, am crezut că înnebunesc aşteptând, nu ştiu cum s-a simţit el, a coborât şi prinţesa. Acum am văzut şi eu prin ce trece un băiat care îşi aşteaptă prietena cu drag în maşină în faţa blocului şi de ce unii dintre ei sunt iritaţi şi obosiţi din primul minut al întâlnirii. Vina tot a lui cred că a fost, putea parca undeva, dar eu pe cuvânt nu am lăsat niciodată pe nimeni, nici de sex feminin, nici masculin să ma aştepte atât, în maşină, langă scări de bloc.
Ce face aşteptarea din om, stau şi urmăresc bieţi cavaleri prin ferestre.

2 comentarii:

  1. da...pai eu veneam si te luam de la scara cu masina parcata mai stiu eu unde.. la vreun kilometru asa...de plimbare. pana la urma am venit cu greu din minunatul oras Turda :))

    RăspundețiȘtergere