Amestecate

Scriu rar şi puţin pentru că în ultimul timp sentimentele mele sunt amestecate şi confuze, trec repede de la bucurie la tristeţe, de la entuziasm la neîncredere, şi iar sus şi iar jos. Există momente când uit şi încep iar să visez plutind uşor ca atunci când eram copil apoi aterizarea bruscă în mijlocul traficului bucureştean mă face să revin cu  o străpungere în piept la realitatea de zi cu zi. Am încredere şi încerc să iau fiecare zi cu ce pot aduna bun din ea.
De fapt nu mai vreau sa filozofez pentru că mă dor întrebările din capul meu care nu îşi găsesc liniştea răspunsului măcar satisfăcător.
Aşa că o să povestesc ce am văzut eu inevitabil şi curios săptămâna trecuta fâtâindu-ma printre zilele vieţii.
Primul lucru ciudat a fost un câine fugind disperat, fugărit de o ....pisică, fugea de rupea pământul şi pisica cu aer de cavaler învingător se simţea clar superioară.
Apoi am primit în grijă pe o perioadă determinată un motan pe care când l-am vazut îmi venea să ţopoi disperată sus pe canapea şi să ţip înfricoşată. Noroc că am auzit miaul salvator care m-a readus pe pământ şi m-a asigurat că nu era un pui de felină sălbatică ci chiar o pisică de-a noastră, de pe lângă casa omului. Doar două zile l-am găzduit dar a fost suficient să ne "distrăm un pic". Motanul, inteligent s-a prins în ce cameră dorm prinţesele şi numai străjer acolo stătea zgâriind uşa şi miorlăind a invitaţie înăuntru. Atât de rău a făcut încât Adina a trebuit să îşi ia somnoroasă cearceaful şi perna şi să doarmă cu musafirul.
Iar al treilea lucru ciudat, a fost o maşină, o maşina în culori albastru verzui cu câte o floare maronie roşiatică, nu ştiam că Scooby Doo rezolvă misterele bucureştene, era chiar The Mistery Machine.
Şi am încălecat pe o şa şi v-am spus de viaţa mea, altceva....decât lucruri deprimante as usual.