luni, 26 aprilie 2010

Life is good!

Cunosc foarte bine o senzatie: pici, iti zdrelesti genunchii, iti intra praf in rana, te ustura de mori, ti-ai rupt pantalonii noi, te murdaresti ca naiba, apoi te ridici, te scuturi putin de praf si de senzatia de suflet greu, amar si reusesti sa te tii pe picioare chiar daca evident ti s-a rupt un toc. ..Si atunci trece un ametit pe langa tine , genul ala de om care nu stie niciodata unde se duce si ce are de facut dar se grabeste tare pentru niciun motiv anume si te loveste in nebunia lui temporara si pana sa iti dai seama ce se intampla esti iarasi jos si o iei de la capat cu tehnica statului in picioare.
Cam asta este viata, pe scurt cazi si te ridici, din punctul de vedere al unui pesimist te ridici sa ai cum cadea, iar din punctul de vedere al unui optimist cazi ca sa ai de unde te ridica, geniala teoria asta a relativitatii a lui Einstein, fir-ar sa fie ca le-au descoperit pe toate, nu ne-au mai lasat si noua nimic...pana la proba contrarie.
Astazi e soare afara si bate vant de primavara si nemetaforic vorbind nu am cazut deloc, chiar daca am tocuri.

2 comentarii:

  1. Ce frumos scrii! Imi place sa "te citesc".
    Mi-a placut si postul cu spamul, dar pana sa apuc sa-l comentez, a si disparut.

    RăspundețiȘtergere
  2. Mersi frumos, incerc si eu nu stiu cat de bine imi iese.
    O sa ma uit sa vad ce s-a intamplat cu postul cu spamul.

    RăspundețiȘtergere