Reflections on a cold winter night

Privirea aceea absolut delicioasă a copilaşilor, când tu le spui nu te duce acolo, şi ei fug repejor repejor cu mersul lor legănat de început de paşi direct spre direcţia interzisă e preferata mea. Şi în plus se pare că şi eu am rămas cam pe la acelaşi stadiu pentru că spune-mi mie NU, TREBUIE sau AŞA SE FACE, AŞA E TRADIŢIA, OBICEIUL şi ai obţinut reversul garantat. Mi se aprind antenuţele şi se dă alarma în toţi porii fiinţei mele. Aşa cum era de aşteptat întrebarea mea preferată este "de ce?", deci nu am depăşit deloc vârsta copilăriei mici, pot sta liniştită că sunt tânără, de ce trebuie, de ce se face aşa, de ce, de ce, de ce şi bineînteles nu vreau, eu vreau întotdeauna altceva.
Recent am descoperit un citat interesant conform căruia nu se mai aplică celebra zicală românească, dacă doi îţi spun că ai băut prea mult te duci şi te culci, oferindu-mi o abordare mai interesantă "Whenever you find yourself on the side of the majority, it’s time to pause and reflect.” Mark Twain. Deci, în concluzie nu e o problemă că tot  ce e nu, tradiţie, obicei şi nu îmi oferă o explicaţie logică, de bun simţ, probată cu succes şi în ton cu firea mea la întrebarea "de ce" produce în sistemul meu de operare erori ce trebuie înlăturate, şi cum în ultimul timp s-au cam pus toţi cu răul pe mine voiam să cer o mână de ajutor...ceva azil politic, măcar virtual, se poate:))?