"De-atitea nopti aud plouind, Aud materia plingind..."

Că bine spunea Bacovia, plouă, plouă în continuu. Aşa că uite o floare să mai uităm de atâţia nori plumburii ca de toamnă târzie.

Săptămână aceasta am reuşit să văd un film cap coadă, The Company Men (2010). Ne regăsim în America în plină criză financiară, lupta pentru o cotaţie cât mai bună, lupta pentru beneficii cât mai mari pentru acţionari, pentru supravieţuire financiară până la urmă, cotidianul business devine o junglă mai ameninţătoare decât de obicei. Trei oameni diferiţi, trei poveşti de succes ameninţate de o dramă pe care nu o întrezăreau. Un tânăr director de vănzări, cu o carieră frumoasă şi o evoluţie considerabilă, obişnuit şi fericit să lucreze într-o companie gigant, cu un statut social care îi permitea o maşină de un anume tip, un abonament la golf de care în niciun caz nu se putea dezlipi. El descoperă o dată cu o concediere venită din senin viaţa de familie, munca fizică, bucuria de a te juca şi apropia de propriii copii, respectul pentru orice fel de muncă şi pentru eforturile celorlalţi, lucrurile mărunte care te fac să zâmbeşti, pe care le uitase în rutina de fiecare zi sau bucurându-se de beneficiile materiale.
Mai puţin norocos este Phil care după o viaţă lucrând pentru companie, la şaizeci de ani se găseşte în imposibilitatea de a se pensiona, fără susţinerea familiei într-atât încât soţia îl obligă să plece în fiecare zi la opt, întorcându-se la şase, cu servieta în mână, pentru a da vecinilor impresia că încă merge la serviciu, cu refuzuri peste refuzuri la interviuri, atunci când îşi dă seama că nu poate plăti pentru educaţia fiicei sale hotărăşte că viaţa lui s-a încheiat.
Al treilea personaj principal este directorul executiv, echilibrat şi susţinător al vechilor valori, se opune concedierilor în masă doar pentru înfrumuseţarea cifrelor contabile, cumpărării unui sediu nou pentru confortul conducerii şi oferirii unei imagini generale de bunăstare când în realitate producţia se prăbuşea. Pedepsit pentru dezacordul său este eliminat din conducere şi amintindu-şi cum a început totul încearcă să pună bazele unei noi societăţi, angajând mulţi din vechii săi colegi încercând să readucă vechile valori în corporaţii.
Filmul prezintă destul de bine, în opinia mea criza în America şi concedierile în masă pe orice criteriu plauzibil cât de cât.