Greutăţi

Am tot vorbit şi s-a tot vorbit în ultimul timp în jurul meu despre greutăţile care ne aşteaptă în general în viaţă, după câte vreun colţ. Eu nu ştiu dacă ne sunt menite, dacă au vreun scop suprem, ştiu doar că nu avem de ales în a le accepta. Pentru că firea omenească e mai presus de orice am putea noi crede. Dacă nu ar exista acceptarea, resemnarea şi uitarea nu ştiu dacă ar mai exista ceva, pentru că oricât le-am refuza, oricât le-am îndepărta de noi ele se înfiripează atât de natural şi firesc precum prima ninsoare peste atmosfera tristă de toamnă. De multe ori aş  fi oprit timpul în loc, m-aş fi aşezat jos pe un petic de iarbă şi aş fi vrut să spun stop, şi la cererea mea să se oprească rotaţia lumii, să se oprească tot pentru că îmi părea de ajuns şi nu mai întelegeam cum de forfota lumii grăbite e mereu aceeaşi, indiferent. Aş fi vrut să simt mereu aceeaşi înţepătură în piept, aceeaşi dificultate în a trage aerul în plămânii care mă dureau, acelaşi suflet greu gata să explodeze, aş fi vrut să o simt mereu şi să se termine tot. Încet, încet durerea din piept se domoleşte, încolteşte verde, timid un strop de sperantă într-un deşert de neîncredere, te ridici şi te uiţi în jur, să vezi cu ce pleci la drum. Nu spun că nu te schimbă, nu spun că nu rămân urme serioase ale spinilor, nu spun că nu mai doare, însă te ridici şi pleci, pentru că poţi. Aud în jurul meu, tu poţi, tu eşti puternică şi le răspund mereu, pot nu pentru că sunt puternică, pot pentru că toţi putem, pentru că aşa stă scris în firescul lumii, pentru că iarna vine orice ar fi, vara la fel, pomii înfloresc, frunze cad, pământul se roteşte şi nu are cum să te lase din vârtejul lui. Lucruri rele se întamplă mereu, încerc totuşi să văd ce e bun azi, pentru că mâine nu va mai fi azi şi azi mama e mai bine, afară e soare, el mă aşteaptă cuminte acasă, chiar dacă peste două săptămâni va trebui să mă lase singură o perioadă. Şi sunt aceeaşi persoană care acum o săptămână spunea, eu nu pot să mă ridic, nu am motiv. Aşa că întotdeauna putem, întotdeauna sunt lucruri care ne ajută, e întotdeauna un mic motiv să spui, astăzi e mai bine.