Bad timing...Scrisori către mine

Dear Rox,
Mi-am pus pantofii noi de lac cu toc cui, rochia albastră cu motive bej, mi-am întins părul mult mai bine ca de obicei, am folosit fondul de ten special şi mi-am rimelat genele mai intens, m-am privit în oglindă şi mi-am spus că da, azi sunt ok, se vede doar lumină, obişnuiesc să mă mai păcălesc, un aspect mai deosebit şi noi două eu şi cu mine deja ne înţelegem mai bine, ieri eram cam supărată, aşa ca m-am luat de o mânuţă şi mi-am cumpărat o îngheţată şi ne-am mai tolerat ..eu şi cu mine, încercăm să ne înţelegem bine, deşi nu pot spune împăcată că noi nu ne certăm niciodată..eu şi cu mine.
Revenind la povestioarea mea, adică a noastră....(imediat se supără, nu pot să cred:)))), cu lac, şi albastru şi special, le-am combinat aşa cum m-am priceput mai bine şi am plecat spre bal. Afară cam ploua, mi-a stricat puţin moralul, dar am luat-o încet prin ploaie, totul era waterproof  şi chiar dacă nu eram în cea mai bună formă m-am mai păcălit puţin şi am ajuns cam la jumătatea drumului, acolo trebuia sa întâlnesc pe cineva, cineva care întârziase poate din cauza traficului, nu ştiu. Am decis să ne întâlnim direct la bal, eu să cobor trepte de cleştar, el să îmi întindă galant mâna şi să ne facem intrarea în sala de dans. A cam plouat pe drum, coafura rezistă, rezistă dar cât să mai reziste şi ea că publicitatea e publicitate şi atât şi ce să îi faci, a mai cedat de la atâta umezeală, şi am alunecat la intrare în palat pe iarbă şi mi s-a înfipt tocul în pământul moale şi l-am scos cu greu, plin de noroi, am încercat să salvez aparenţele şi pantoful şi zâmbetul meu şi am păşit cu teamă şi cu jumătate de moral lipsă şi prinţul mi-a sărutat mâna şi mi-a spus pe un ton şarmant.."draga mea, nu pot sta mult, am o întâlnire foarte importantă cu reprezentanţi de renume ai societăţii" , credeam că Cenuşăreasa care pleacă atunci când orologiul sună sunt eu....şi atunci jumătatea mea de moral a căzut pe marmura albă făcând un zgomot infernal şi nu am mai putut auzi nimic, nici muzica, nici glasul lui, doar ploaia de afară care se înteţise crunt, o ploaie leneşa de toamnă se transformase în uragan.....
My dear Rox,
O să iţi rapund concret, punctual.
În primul rând îngheţata ţi-am cumpărat-o eu ţie pentru că de fapt tu eşti cam depressed lately, în al doilea rând sună, draga mea, la o companie de taxi, nu te mai duce la baluri pe jos, prin ploaie, sau pune-l pe prinţul ăla al tău să te ia direct de-acasă ca pe o prinţesă ce ar trebui să fii. În al treilea rând nu toţi oamenii dragi din viaţa noastră observă că a plouat o zi întreagă şi nu văd în ochii tăi când ai nevoie mai puţin să iţi dezamăgească aşteptările, chiar aşa, te-am mai învăţat despre aşteptări cum că trebuie lăsate pe minim, dar tu nu mă asculti niciodata, comunicăm degeaba!
În al patrulea rând ..nu eşti Cenuşăreasa....
Şi în al cincilea şi ultimul rând din fericire că eu nu am răbdare să scriu atât de mult ca tine, niciodată nu am avut, hai să mergem să iţi cumpărăm eu ţie şi tu mie nişte cizmuliţe ceva că a venit toamna şi nu mai merge la bal să te încalţi în pantofiori că uite ce se întămplă, rămâi cu toculeţul în noroi..
Ce zici ne împăcăm, hai că doar ştii putem purta amândouă o singură pereche şi facem şi economie, doar suntem tot timpul împreună eu şi ....cu mine. Şi chiar dacă îmi reproşezi că sunt o cheltuitoare cine ţi-a cumpărat "ustensile" waterproof, ce te făceai tu dacă mai erai şi neagră pe la ochi.
Ce e cu stilul asta de a scrie cu rimă ?!?!?!
Şi nu, nu suferim de personalitate multiplă, nu-i asculta:)!