Ciorbă - walking adventure

Dacă aş fi singură singurică pe lume şi ultima mâncare rămasă ar fi o ciorbă de fasole cred că tot aş spune pas, dar nu el, The King of the Master ar devora acest tip de ciorbă de n ori pe săptămână. Acum are şi magnifica scuză că ţine post miercurea şi vinerea, post pe care eu consider că îl ţin în fiecare zi întrucât am o mie de feluri de mâncare pe care evit să le consum. În plus pentru mine postul este un exerciţiu de voinţă, care presupune altceva decât lipsa alimentelor de tip "de dulce".
Dar vedeta subiectului era ciorba de fasole, avem o reţetă minunată care se face în două zile. În prima seară pui fasolea muuultă la fiert, plângi puţin de la ceapă, te ajută toţi la tocat de zarzavat, laşi să fiarbă şi te rogi să se termine cât mai repede să poţi adăuga ingredientele finale. Între timp te plictiseşti şi mergi la calculator, dintr-una în alta e posibil să primeşti un e-mail drăguţ cu un test de inteligenţă, noroc că rezultatul final este : uituc, du-te la bucătărie. Speriaţi de rezultatul testului am purces cu toţii, când ce să vedem, testul avea dreptate, fasolea noastră se zbătea prinsă pe fundul cratiţei şi plângea de durere. Tot de durere a plâns şi The King of the Master, dar nu mai era nimic de făcut, biata ciorbă   a ajuns la gunoi mirându-se de vecinii de locuinţă temporară.
Ei bine în cea de-a doua seară, după ce lăsasem, în prealabil, fasolea în apă pentru o fiebere mai puţin migăloasă, se reia povestea cu lacrimile, cu tocatul zarzavatului şi aşteptatul. Ei bine de această dată în timp ce aşteptăm sunăm toţi cunoscuţii să cerem reţeta pentru ciorba de fasole, reţetă pe care o cunoaştem deja, dar măcar păcălim plictiseala. Spre final trece fiecare prin bucătărie, verifică să nu fie urmărit,  îşi adaugă ingredientele secrete proprii şi ciorba e gata.
Bon appetit.